Atunci când boala lovește, sufletul omenesc caută mai mult decât o rețetă sau un diagnostic: caută un mijlocitor care să ducă strigătul său înaintea lui Dumnezeu. Sfântul Nectarie de Eghina (1846–1920) a devenit, în toată lumea ortodoxă, cel mai invocat sfânt grabnic-ajutător în boală — nu din întâmplare, ci dintr-o rânduială a Providenței dumnezeiești.
Sfântul Nectarie — omul care a trăit boala altuia ca pe propria sa durere
Episcop de Pentapolis, izgonit din demnitate lumească, Nectarie Kefalas a ales sărăcia și slujirea. La Eghina, unde a ridicat o mănăstire, el petrecea nopți întregi în rugăciune pentru bolnavii care veneau la el din toate colțurile Greciei. Nu le promitea vindecare omenească — le arăta calea spre Hristos, Cel Care „a luat neputințele noastre și a purtat bolile noastre” (Mt. 8:17).
Chiar în ceasul morții sale, în spitalul din Atena, în noiembrie 1920, o întâmplare tulburătoare a mărturisit harul ce sălășluia în el: bolnavul din patul alăturat, paralizat de ani, s-a ridicat și a umblat în clipa în care o cămașă a sfântului i-a fost pusă pe trup. Această mărturie, consemnată și cercetată la procesul de canonizare al Sfântului Sinod al Bisericii Greciei, stă la temelia cinstirii lui ca vindecător al bolnavilor.
De ce îl chemăm pe Sfântul Nectarie în boală
Ortodoxia nu confundă rugăciunea către sfinți cu idolatria. Sfântul este un mijlocitor viu — el se află în Hristos și mijlocește înaintea Lui pentru noi, după cum ne îndeamnă Epistola lui Iacov: „Rugați-vă unul pentru altul, ca să vă vindecați” (Iac. 5:16). Sfântul Nectarie continuă să facă exact aceasta, dincoace de moarte.
Boala nu este întotdeauna pedeapsă. Uneori este crucea pe care fiecare om e chemat să o poarte — nu cu deznădejde, ci cu nădejde în Hristos Cel răstignit și înviat. Sfântul Nectarie a înțeles aceasta în propria sa viață de pribegie și nedreptate — de aceea rugăciunea lui atinge locul cel mai adânc al suferinței noastre.
Dacă stai lângă un bolnav drag și nu știi cum să îl ajuți prin rugăciune, citește și rugăciunea pentru bolnavii aflați în spital, care te îndrumă în această slujire a dragostei.
Cum să te rogi pentru vindecare
Pregătirea inimii
Sfântul Nectarie a scris mult despre curățirea inimii ca pregătire pentru rugăciunea adevărată. Înainte de a-l chema, fă un scurt examen al conștiinței, cere iertare pentru greșelile tale și pune-te cu totul în mâinile lui Dumnezeu. Boala devine astfel nu doar suferință, ci și loc de întâlnire cu Hristos.
Rugăciune scurtă către Sfântul Nectarie pentru vindecare
„Sfinte Nectarie, grabnic-ajutătorule al bolnavilor, roagă-te pentru mine (numele) înaintea lui Hristos Dumnezeu. Tu ai cunoscut neputința trupului și nedreptatea oamenilor, dar nu ai încetat să crezi în milostivirea lui Dumnezeu. Mijlocește pentru vindecarea mea trupească și sufletească, dacă aceasta este spre folosul mântuirii mele. Să se facă nu voia mea, ci voia lui Dumnezeu. Amin.”
- Roagă-te cu credință neîndoielnică, nu ca o formulă magică, ci ca o întâlnire personală.
- Adaugă un Psalm — îndeosebi Psalmul 90 sau Psalmul 102, psalmi ai vindecării și ocrotirii divine.
- Dacă poți, aprinde o candelă — lumina ei este rugăciune neîncetată înaintea icoanei sfântului.
- Cere rugăciunile unui preot — Taina Sfântului Maslu este mijlocul sacramental rânduit de Biserică pentru bolnavi.
Vindecarea deplină nu este întotdeauna cea trupească. Sfântul Apostol Pavel purta o „țepușă în trup” (2 Cor. 12:7) pe care Dumnezeu nu a ridicat-o, pentru că „puterea Mea întru slăbiciune se desăvârșește” (2 Cor. 12:9). Sfântul Nectarie mijlocește pentru noi tocmai în acest duh: nu să scăpăm de cruce, ci să o purtăm cu Hristos — și, adesea, să primim chiar vindecarea cea mult dorită.
Cheamă-l cu inimă curată. El aude.
